Stiu, stiu, sunt o draguta, o sensibila (mai ales o modesta – invat de la cei mai buni 
), dar ar fi cazul sa mai scriu ceva din suflet, ceva numai bun pentru aceasta perioada – dinaintea Sarbatorilor Pascale. Poate ar fi trebuit sa am acest discurs disponibil in momentul in care colegii m-au votat pentru a 3-a oara la rand, drept “Cel mai dragutz coleg!”, dar astazi simt ca trebuie sa multumesc tuturor oamenilor dragi din viata mea… si nu numai. 
Astfel, astazi stiu ca trebuie sa fiu recunoscatoare si sa multumesc:
- parintilor si surioarei mele – pentru copilaria daruita, pentru momentele magnifice si de neuitat pentru tot restul vietii, pentru omul Andreea care sunt astazi, pentru cei 7 ani de-acasa, de care sunt maxim de mandra;
- bunicilor – pentru modestia si simplitatea pe care m-au invatat sa le simt, sa le traiesc, pentru ca mi-au aratat ca in viata trebuie sa fii om cu bun-simt, sa respecti traditiile, parintii si sa zambesti cu incredere;
- socrilor mei - pentru mandria si deschiderea cu care m-au transformat in fata lor, mult asteptata, pentru sprijinul acordat, pentru mofturile implinite, pentru educatia oferita singurului lor baiat;
- sotului meu - pentru dragostea demonstrata, pentru atentia continua, pentru increderea oferit clipa de clipa, pentru sprijinul in toate activitatile realizate, pentru mandria cu care ma priveste la fiecare mica reusita de a mea;
- nasilor mei - pentru momentele de hahaiala, pentru sprijinul si sfaturile oferite, pentru prietenia sincera daruita;
- managerului meu - pentru increderea acordata care mi-a adus curaj si siguranta in toate activitatile realizate, pentru sfaturile oferite, pentru incurajarile sale, pentru impulsionarea continua spre dezvoltarea mea personala si profesionala;
- colegilor mei dragi - pentru sprijinul oferit, pentru recunoasterea meritelor, pentru ajutorul oferit neconditionat, pentru mediul frumos creat in care lucrez, pentru momentele de barfa si hahaiala, pentru incredere, pentru voturile oferite, pentru sfaturile daruite;
- prietenilor mei dragi din intreaga tara (Iasi, Piatra-Neamt, Bucuresti, etc.) – pentru toate momentele dragi, pentru urarile de La multi ani, pentru destainurile avute, pentru increderea oferita, pentru veselia aratata de fiecare data;
- persoanelor care ma supara, ma jignesc, ma intristeaza, fara rea-vointa - pentru ca nu ma pot dobora, pentru ca ma fac sa-mi dau seama ca pun suflet in tot ce realizez, in toate relatiile pe care le cladesc, pentru ca imi arata ca am oameni cu adevarat faini aproape si la bine si la greu, pentru ca sunt o luptatoare si-o optimista, pentru ca stiu ca am de ce sa ma mandresc cu persoanele dragi mie, pentru ca ma impulsioneaza sa iert si sa zambesc in momente neasteptate;
- persoanelor reci si distante - pentru ca ma fac sa inteleg cat de cald e sufletul meu intr-o lume in viteza, pentru ca ma fac sa constientizez ca fiecare avem o directie si nu trebuie sa ne schimbam pentru unii pentru altii, pentru ca fiecare avem un rol si astfel se realizeze echilibrul intregii lumi;
- persoanelor atotstiutoare - pentru ca ma fac sa constientizez ca stiinta si cunostintele pe care le adunam in viata din propriile invataminte si experientele realizate sunt adevaratele valori pe care trebuie sa ni le insusim si sa le folosim cu cap pentru o dezvoltare continua, pentru o armonioasa comunicare cu cei din jurul nostru;
- persoanelor la sufletul carora nu am ajuns inca - pentru lupta continua pe care trebuie sa o duc cu mine, pentru a fi mai buna, pentru a nu ma lasa pe tanjeala, pentru a ma ambitiona spre mai mult;
- persoanelor care au cu adevarat greutati in viata - pentru ca ma fac sa constientizez ca ale mele sunt nimicuri sau alintaturi, pentru ca ma impulsioneaza sa fiu mai buna, mai iertatoare, mai draguta si recunoascatoare pentru tot ce-mi ofera Dumnezeu;
Astazi, va multumesc voua!
Astazi ma bucur de invataturile oferite de voi toti!
Astazi sunt omul pe care il stiti, pe care vi-l arat cat se poate de sincer cu zambet sau cu lacrimi pe chip, clipa de clipa!
Astazi sunt mandra de mine, prin ochii vostri cand ma priviti!
Chiar de curand am avut ocazia sa vad copii, care s-au maturizat inainte de vreme, pe care viata i-a pus la incercare, i-a facut sa isi asume responsabilitatile zilnice mai devreme decat e cazul. Oameni care muncesc cu mainile pamantul pentru a avea un bot de mancare, oameni care nu stiu de sarbatori, cand animalutele asteapta hrana si apa, tineri care isi zidesc un coltisor deasupra capului, care de nevoie invata sa repare totul prin case, prin curte. Acestia sunt de apreciat si pe acestia ii respect, pentru ca indiferent de greutatile traite, in ochii lor se va vedea mereu bunatatea si seninatate. 
