Inceputuri de “calculator-ista” :)

Oooo daaa, ca in orice activitate avem parte de un inceput. Zilele acestea chiar mi-am amintit cum am inceput “pasiunea” pentru calculatoare, pentru putina tehnologie, pentru lucrul cu aceste aparate in special.

Totul a inceput pe cand eram in clasa a IV-a, iar Anca in clasa I, cu tata care ne-a inscris la Clubul Copiilor din Piatra Neamt. Fiind prieten, con-satean, cred, cu directorul clubului, acesta i-a recomandat sa ne inscrie la un profesor foarte bun, apreciat si la un curs special, inca la inceputuri pe atunci: Informatica.

Zis si facut, a ramas stabilit, asadar ne-am prezentat intr-o sambata dimineata, la ora 08:00, intr-o zi frumoasa de iarna, la curs. Mici si “tampe” pe atunci:)), am stat o bucata de vreme pe o banca langa usa salii de curs, neavand curaj sau cine stie din ce motiv. Pana la urma un alt profesor ne-a observat si ne-a “introdus” in sala de curs. 

Acolo plin de copii care mai mari, care mai mici care isi scriau de zor ce zicea proful. In timp ce asteptam noi afara sa intram, ne-am dezechipat de hainele groase de iarna, iar cand am intrat aici am omis sa ne luam hainele. Ne-am asezat chipurile pe niste scaune intr-un colt, intrerupand eroic ora. Nu a durat mult si a aparut iar proful care ne ajutase cu hainele “Astea nu sunt de la tine?, il intreba el pe proful de info. Evident, erau ale noastre. Le-am luat rapid, incercand sa scurtam momentul si le-am tuflit, botindu-le maxim, pe un scaun, sub o masa. Detalii maxim de stresante pentru noi, doua benoclate la care se uitau 20 de oameni. 

Am trecut si peste acest moment penibil si s-a continuat prima lectie. La final s-a facut prezenta. Se putea sa mearga totul struna? NU! Dupa ce a strigat proful pe toti cei inscrisi pe lista lui a mai intrebat “Mai e cineva care nu e pe lista?”. Da, exact si evident: noi doua! “Pai ce cautati aici?” “Ne-a inscris tata, ca a vorbit el cu domnul director!” “Cu mine n-a vorbit nimeni, nu stiu nimic!” Alt moment memorabil. Asa ca pline de dezamagire, nervi si rusine ne-am intors acasa aproape lacrimand.

Reclama Record!

Aproape 1.000.000 vizualizari in 3 zile!

Baby Yoga!

Mama “moderna” sau inconstienta?

Copiii catre Dumnezeu…

“Draga Dumnezeule! Daca esti atent duminica in biserica, iti arat pantofii mei cei noi.”
“Dumnezeu! Vreau sa traiesc 900 de ani, ca tipul acela din Biblie.”
“Niciodata n-as fi crezut ca movul se potriveste cu portocaliul, pana ce n-am vazut apusul de soare, ce ai facut marti seara. A fost tare misto…”
“La scoala de duminica ni s-a explicat ce si cate faci. Cine-ti face treaba cand esti in concediu?”
“De unde ai aflat ca tu esti Dumnezeu?”
“Pentru balul mascat vreau sa ma imbrac in drac. Nu-i bai, nu?”
“Tu chiar asa ai proiectat girafa, sau din greseala a iesit asa?”
“De ce lasi oameni sa moara si tot faci altii in loc? N-ar fi mai simplu sa-i lasi in viata pe astia?”
“Dumnezeule! Ca ai facut mai multe religii, e OK, dar cum de nu le incurci intre ele?” ….

Luminitele de Craciun din Piatra Neamt…

Am precizat de multe ori cat sunt de mandra de orasul meu natal, de Piatra Neamt! Si o voi spune cu fiecare ocazie! De exemplu vreau sa vedeti cum se prezinta Luminitele de Craciun in Piatra Neamt anul acesta:

Totodata vreau sa ii felicit pe cei de la ViziteazaNeamt.ro (+ Consiliul Judetean Neamt) pentru cum se ocupa de promovare si pentru pozele si filmuletele minunate pe care le publica  si care ma trimit imediat cu gandul la taramurile natale si care ma fac sa-mi doresc si mai mult sa revin acasa!

Prajitureala…

Momentele super asteptate au sosit.. Sarbatoarea Craciunului se apropie, astfel incat am avut ocazia sa merg acasa pentru taiatul porcului, pentru petrecut timpul cu familia, pentru jucat remi, pentru a o lua pe Piscotel la mine. Intorsi in Iasi am inceput prima seara cu un film 3d – Tron.. dragutel, dupa care a urmat o zi de cumparaturi-cadouri in care ne-am dat duhul, dar care macar s-a concretizat cu rezultate pe masura;;).

Dupa aceste momente speciale, am inceput pregatelile pentru Misiunea: “Prajitureala”. Lista cu ingredientele ce ne trebuiau a fost inmanata barbatului casei, care s-a descurcat eroic la restituirea ei sub forma de produse.

A urmat activitatea noastra. Eu si Piscotel ne-am inarmat cu rabdare, ingrediente si zambaceli pentru indeplinirea misiunii…

Up-date: Greierele si furnica

Am primit un mail tare dragutel, pe care nu pot sa-l pastrez doar pentru mine:

VERSIUNEA ELVETIANA

Furnica munceste din greu toata vara în arsita.

Îsi cladeste casa si pregateste provizii pentru iarna.

Greierele crede ca furnica e proasta, râde, danseaza si se joaca.

Odata iarna venita, furnica sta la caldura si manânca bine.

Greierele tremurând de frig nu are nici hrana nici adapost si moare înghetat.

VERSIUNEA FRANCEZA

Furnica munceste din greu toata vara în arsita.

Îsi cladeste casa si pregateste provizii pentru iarna.

Greierele crede ca furnica e proasta, râde, danseaza si se  joaca.

Odata iarna venita, furnica sta la caldura si manânca bine…

Greierele tremurând de frig organizeaza o conferinta de  presa

Si întreaba de ce furnica are dreptul sa stea la caldura si sa manânce bine în timp ce altii, mai putin norocosi decât ea, sufera de frig si foame.

Televiziunea realizeaza emisiuni în direct care arata greierele tremurând de frig si difuzeaza extrase video cu furnica stând frumos la caldura într-o casa confortabila cu o masa plina de provizii…

Scrisoare pentru Mos Craciun…

Azi sunt singur acasa…:(

Eu detest sa fiu singura de cele mai multe ori. Am si momente cand am nevoie de o pauza, dar sunt destul de rare. Nu suport sa nu vorbesc cu mama, sa ma gandesc macar la gandul … nici nu pot scrie astfel de ganduri negre. Mama ne va fi mereu aproape, oricat de mare va fi distanta fizica dintre noi… ea va respira, isi va face griji, sau se va bucura mereu pentru mine si pentru Anchy… suntem extrem de norocoase cu un asa “Mamitz”… si nimeni si nimic nu va putea schimba asta.

 

NOI SUNTEM FAMILIA LOR! TU FII MOS CRACIUN!

SOS Satele Copiilor Romania lanseaza cea de-a 11-a campanie de strangere de fonduri cu ocazia Sarbatorilor de Iarna. Anul acesta, copiii au desenat felicitarile ajutati de personalitati publice Camelia Sucu, Robert Turcescu, Ion Craciunescu si Ema Pendiuc, intr-un eveniment de creatie organizat la Hard Rock Cafe. Noile modele de felicitari pot fi comandate online pe site-ul dedicat campaniei www.sos-satelecopiilor.ro.

Hartia aurie…

Povestea spune ca a fost odata un om, care si-a pedepsit fetita in varsta de 5 ani, pentru ca a risipit o hartie aurie de impachetat, foarte scumpa. Omul statea rau cu banii si a devenit si mai suparat cand a vazut ca fetita a folosit hartia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun.

Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare spunandu-i: “Acesta este pentru tine, taticule”. Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou cind vazu ca, de fapt, cutia era goala.

El i-a spus pe un ton raspicat: “Nu stiai, domnisoara, ca atunci cand dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el?” Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a zis: “Taticule, cutia nu este goala. Am suflat in ea atatea saruturi pana cand s-a umplut.”